| Situl Dealul Mare-Hârlau ocupă Podișul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al râului Siret și o parte din bazinul râului Prut, cuprinzând toate formele de relief specifice podișului. Din punct de vedere al administrației publice, situl este situat în județele Iași (Sirețel, Hârlău, Deleni, Lespezi), Botoșani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din punct de vedere al administrației silvice, situl este situat parțial în Direcția Silvică Iași în raza Ocolului Silvic Pașcani (UP IV Sirețel), Ocolul Silvic Hârlău (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direcția Silvică Botoșani în raza Ocolul Silvic Flămânzi (UP I Flămânzi, UP II Coșula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direcția Silvică Suceava în raza Ocolului Silvic Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizează prin existența la suprafață de depozite sarmațiene cvasiorizontale, iar la adâncime de depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub formă de fâșii de diferite lățimi având în compoziție strate de gresii, argile, nisipuri și pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare și sunt caracterizate prin existența a două nivele, unul format din eolite mai mari și cenușii, unul din gresie eolitică friabilă, denumită unul de gresii de Crivești și unul de gresie eolitică de Hărmănești. Unitățile de relief frecvente sunt versanții, cu înclinare ușoară până la repezi (predominanți sunt versanții slab la moderat înclinați). Situl se caracterizează printr-o energie de relief cu variații de altitudine de la cca. 80 la 600 m și o frământare a terenului, determinată de rețeaua hidrografică densă. În lungul Siretului lunca are lățimea sub 1 km, plană și inundabilă. Pe suprafețe înclinate (versanți), se întâlnesc procese de eroziune, de transport și de alunecări, care generează un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt frecvente pe terenurile cu înclinări mai pronunțate și sunt condiționate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt întâlnite și fenomene de alunecări, acestea căpătând o amploare mai mare în anii cu precipitații abundente și cu caracter de torențialitate. Principalii afluenți ai Siretului sunt Gârla Morii (drenează parți din UP I Tudora și UP II Vorona), Vorona cu afluenții săi: Teișu, Moscalu, Iezeru, Chișcovata, Tudora, Fundoaia, Pleșa, Tisa, Râpa Dracului, Turbățica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul și Bahlui. Apele care brazdează situl sunt afluenți atât ai Siretului cât și al Prutului, având direcția principală de scurgere de la NV spre SE, frământând teritoriul în culmi cu aceeași orientare. Expoziția generală este determinată de orientarea pâraielor și văilor. Majoritatea pădurilor se găsesc amplasate între 200 – 600 maltitudine, beneficiind de condiții climatice favorabile pentru speciile principale din zonă (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen, etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se încadrează în ținutul podișului împădurit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu păduri de gorun și stejar, cu temperaturi ridicate și sărac în precipitații), iar din punctul de vedere al raionării climatice Koppen, face parte din provincia climatică D.f.b.x., caracterizată printr-o climă temperată cu precipitații medii anuale suficiente pentru vegetația forestieră, constituite dintr-un mare număr de specii. Temperaturile medii anuale variază de la cca. 8ºC la 9ºC, în funcție de altitudine. Media precipitațiilor se situează în jurul a 550 – 700 mm. Repartiția precipitațiilor în cursul anului este de asemenea neuniformă, ceea mai mare cantitate înregistrându-se în lunile aprilie-septembrie, deci în sezonul de vegetație. Vara ploile cad sub formă de averse, iar când sunt însoțite de grindină, provoacă daune însemnate vegetației forestiere, prin distrugerea lujerilor și a frunzelor care sunt în plină creștere.; |