| Situl Dealul Mare-Hârlau ocupa Podiul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al râului Siret i o parte din bazinul râului Prut, cuprinzând toate formele de relief specifice podiului. Din punct de vedere al administraiei publice, situl este situat în judeele Iai (Sireel, Hârlau, Deleni, Lespezi), Botoani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din punct de vedere al administraiei silvice, situl este situat parial în Direcia Silvica Iai în raza Ocolului Silvic Pacani (UP IV Sireel), Ocolul Silvic Hârlau (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direcia Silvica Botoani în raza Ocolul Silvic Flamânzi (UP I Flamânzi, UP II Coula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direcia Silvica Suceava în raza Ocolului Silvic Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizeaza prin existena la suprafaa de depozite sarmaiene cvasiorizontale, iar la adâncime de depozite neozoice, mezozoice i paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub forma de fâii de diferite laimi având în compoziie strate de gresii, argile, nisipuri i pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare i sunt caracterizate prin existena a doua nivele, unul format din eolite mai mari i cenuii, unul din gresie eolitica friabila, denumita unul de gresii de Criveti i unul de gresie eolitica de Harmaneti. Unitaile de relief frecvente sunt versanii, cu înclinare uoara pâna la repezi (predominani sunt versanii slab la moderat înclinai). Situl se caracterizeaza printr-o energie de relief cu variaii de altitudine de la cca. 80 la 600 m i o framântare a terenului, determinata de reeaua hidrografica densa. În lungul Siretului lunca are laimea sub 1 km, plana i inundabila. Pe suprafee înclinate (versani), se întâlnesc procese de eroziune, de transport i de alunecari, care genereaza un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt frecvente pe terenurile cu înclinari mai pronunate i sunt condiionate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt întâlnite i fenomene de alunecari, acestea capatând o amploare mai mare în anii cu precipitaii abundente i cu caracter de torenialitate. Principalii aflueni ai Siretului sunt Gârla Morii (dreneaza pari din UP I Tudora i UP II Vorona), Vorona cu afluenii sai: Teiu, Moscalu, Iezeru, Chicovata, Tudora, Fundoaia, Plea, Tisa, Râpa Dracului, Turbaica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul i Bahlui. Apele care brazdeaza situl sunt aflueni atât ai Siretului cât i al Prutului, având direcia principala de scurgere de la NV spre SE, framântând teritoriul în culmi cu aceeai orientare. Expoziia generala este determinata de orientarea pâraielor i vailor. Majoritatea padurilor se gasesc amplasate între 200 – 600 maltitudine, beneficiind de condiii climatice favorabile pentru speciile principale din zona (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen, etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se încadreaza în inutul podiului împadurit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu paduri de gorun i stejar, cu temperaturi ridicate i sarac în precipitaii), iar din punctul de vedere al raionarii climatice Koppen, face parte din provincia climatica D.f.b.x., caracterizata printr-o clima temperata cu precipitaii medii anuale suficiente pentru vegetaia forestiera, constituite dintr-un mare numar de specii. Temperaturile medii anuale variaza de la cca. 8ºC la 9ºC, în funcie de altitudine. Media precipitaiilor se situeaza în jurul a 550 – 700 mm. Repartiia precipitaiilor în cursul anului este de asemenea neuniforma, ceea mai mare cantitate înregistrându-se în lunile aprilie-septembrie, deci în sezonul de vegetaie. Vara ploile cad sub forma de averse, iar când sunt însoite de grindina, provoaca daune însemnate vegetaiei forestiere, prin distrugerea lujerilor i a frunzelor care sunt în plina cretere.; |