Database release:

SDF

NATURA 2000 - STANDARD DATA FORM

For Special Protection Areas (SPA),
Proposed Sites for Community Importance (pSCI),
Sites of Community Importance (SCI) and
for Special Areas of Conservation (SAC)

SITE	ROSCI0190
SITENAME	Penteleu

1. SITE IDENTIFICATION
2. SITE LOCATION
3. ECOLOGICAL INFORMATION
4. SITE DESCRIPTION
5. SITE PROTECTION STATUS
6. SITE MANAGEMENT
7. MAP OF THE SITE

1. SITE IDENTIFICATION

1.1 Type

1.2 Site code

ROSCI0190

1.3 Site name

Penteleu

1.4 First Compilation date

2006-12

1.5 Update date

2019-11

1.6 Respondent:

Name/Organisation:	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Address:
Email:	john.smaranda@mmediu.ro

1.7 Site indication and designation / classification dates

Date site proposed as SCI:	2007-12
Date site confirmed as SCI:	2009-02
Date site designated as SAC:	No data
National legal reference of SAC designation:	No data

2. SITE LOCATION

2.1 Site-centre location [decimal degrees]:

Longitude:	26.391000
Latitude:	45.620903

2.2 Area [ha]

11275.7000

2.3 Marine area [%]

0.0000

2.4 Sitelength [km]:

0.00

2.5 Administrative region code and name

NUTS level 2 code	Region Name
RO22	Sud-Est

2.6 Biogeographical Region(s)

Alpine

(100.00 %)

3. ECOLOGICAL INFORMATION

3.1 Habitat types present on the site and assessment for them

Annex I Habitat types						Site assessment
Code	PF	NP	Cover [ha]	Cave [number]	Data quality	A\|B\|C\|D	A\|B\|C
						Representativity	Relative Surface	Conservation	Global
3230			0	0.00	G	D
4060			0	0.00	G	C	C	A	B
6430			0	0.00	G	B	C	B	B
9110			0	0.00	G	B	C	B	B
91E0			0	0.00	G	B	C	B	B
91V0			0	0.00	G	B	C	B	B
9410			0	0.00	G	A	C	B	B

PF: for the habitat types that can have a non-priority as well as a priority form (6210, 7130, 9430) enter "X" in the column PF to indicate the priority form.
NP: in case that a habitat type no longer exists in the site enter: x (optional)
Cover: decimal values can be entered
Caves: for habitat types 8310, 8330 (caves) enter the number of caves if estimated surface is not available.
Data quality: G = 'Good' (e.g. based on surveys); M = 'Moderate' (e.g. based on partial data with some extrapolation); P = 'Poor' (e.g. rough estimation)

3.2 Species referred to in Article 4 of Directive 2009/147/EC and listed in Annex II of Directive 92/43/EEC and site evaluation for them

Species					Population in the site						Site assessment
G	Code	Scientific Name	S	NP	T	Size		Unit	Cat.	D.qual.	A\|B\|C\|D	A\|B\|C
						Min	Max				Pop.	Con.	Iso.	Glo.
F	6964	Barbus meridionalis all others			P				P	DD	C	B	C	B
A	1193	Bombina variegata			P				C		C	A	C	A
P	4070	Campanula serrata			P				P		C	B	C	B
M	1352	Canis lupus			P				P		C	B	C	B
I	4014	Carabus variolosus			P				P		C	B	C	B
F	6965	Cottus gobio all others			P				P	DD	C	B	C	B
P	1381	Dicranum viride			P				R		B	B	C	B
P	1393	Drepanocladus vernicosus			P				P		C	B	C	B
I	6199	Euplagia quadripunctaria			P				P	DD	B	B	C	A
M	1355	Lutra lutra			P					G	D
M	1361	Lynx lynx			P				P		C	B	C	B
I	1087	Rosalia alpina			P				P		C	A	C	A
A	1166	Triturus cristatus			P				R		D
A	2001	Triturus montandoni			P				P		C	B	C	B
M	1354	Ursus arctos			P				C		C	A	C	A

Group: A = Amphibians, B = Birds, F = Fish, I = Invertebrates, M = Mammals, P = Plants, R = Reptiles
S: in case that the data on species are sensitive and therefore have to be blocked for any public access enter: yes
NP: in case that a species is no longer present in the site enter: x (optional)
Type: p = permanent, r = reproducing, c = concentration, w = wintering (for plant and non-migratory species use permanent)
Unit: i = individuals, p = pairs or other units according to the Standard list of population units and codes in accordance with Article 12 and 17 reporting (see reference portal)
Abundance categories (Cat.): C = common, R = rare, V = very rare, P = present - to fill if data are deficient (DD) or in addition to population size information
Data quality: G = 'Good' (e.g. based on surveys); M = 'Moderate' (e.g. based on partial data with some extrapolation); P = 'Poor' (e.g. rough estimation); VP = 'Very poor' (use this category only, if not even a rough estimation of the population size can be made, in this case the fields for population size can remain empty, but the field "Abundance categories" has to be filled in)

3.3 Other important species of flora and fauna (optional)

Species					Population in the site				Motivation
Group	CODE	Scientific Name	S	NP	Size		Unit	Cat.	Species Annex		Other categories
					Min	Max		C\|R\|V\|P	IV	V	A	B	C	D
P		Achillea oxyloba ssp. schurii						R						X
P		Aconitum anthora						R						X
P		Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasum var. sibiricum						V						X
P		Allium ursinum						P						X
R	2432	Anguis fragilis						P					X
M		Arvicola terrestris scherman						P						X
P		Asarum europaeum						P						X
F	5085	Barbus barbus						P					X
A	1201	Bufo viridis						C					X
P		Cephalanthera rubra						V					X
M	2645	Cervus elaphus			40	50	i	C					X
F	2508	Chondrostoma nasus						C					X
P		Coeloglossum viride						V					X
P		Corallorhiza trifida						V					X
R	1283	Coronella austriaca						R					X
P		Dactylorhiza cordigera						R					X
P		Dactylorhiza sambucina						R					X
P		Dianthus carthusianorum						R						X
P		Dianthus spiculifolius						R						X
P		Drosera rotundifolia						V						X
P		Empetrum nigrum						V						X
P		Epipactis helleborine						V					X
P		Epipogium aphyllum						R					X
P		Euphorbia amygdaloides						P					X
M	1363	Felis silvestris			5	8	i	P					X
P		Fragaria vesca						C						X
P		Galium odoratum						P						X
P		Genista tinctoria						P						X
P		Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum						R						X
P		Gladiolus imbricatus						P						X
P		Goodyera repens						V					X
P		Gymnadenia conopsea						R					X
I	1026	Helix pomatia						P					X
P		Hepatica transsilvanica						P						X
A	1203	Hyla arborea						P					X
P		Hypericum richeri ssp. grisebachii						P						X
F		Leuciscus cephalus						C						X
P		Linum austriacum						P						X
P		Listera cordata						V					X
P		Listera ovata						V					X
P		Maianthemum bifolium						P						X
M	1357	Martes martes			10	13	i	R					X
P		Mercurialis perennis						C						X
M	1341	Muscardinus avellanarius						P					X
M	1358	Mustela putorius			5	10	i	R					X
P		Myricaria germanica						P						X
P		Narcissus poeticus ssp. radiiflorus						P						X
R	1292	Natrix tessellata						P					X
P		Neottia nidus-avis						R					X
P		Nigritella nigra						P					X
P		Nigritella nigra ssp. rubra						P					X
P		Ophioglossum vulgatum						R						X
P		Orchis coriophora						R					X
P		Orchis laxiflora						P					X
P		Orchis morio						R					X
P		Orchis ustulata						R					X
A	1197	Pelobates fuscus						C					X
F		Phoxinus phoxinus						P						X
R	1256	Podarcis muralis						P					X
P		Pteridium aquilinum						P						X
P		Pulsatilla alpina						P						X
A	1209	Rana dalmatina						P					X
A	1213	Rana temporaria						P					X
P		Ranunculus carpaticus						P						X
P		Rubus sulcatus						C						X
A	2351	Salamandra salamandra						P					X
F		Salmo trutta fario						P						X
P		Scheuchzeria palustris						V						X
M	2607	Sciurus vulgaris			10	20	i	P					X
P		Silene nutans ssp. dubia						R						X
F	1109	Thymallus thymallus						C					X
P		Vaccinium myrtillus						C						X
P		Vincetoxicum hirundinaria						P						X
R	2473	Vipera berus						P					X
M		Vulpes vulpes			10	15	i	C						X

Group: A = Amphibians, B = Birds, F = Fish, Fu = Fungi, I = Invertebrates, L = Lichens, M = Mammals, P = Plants, R = Reptiles
CODE: for Birds, Annex IV and V species the code as provided in the reference portal should be used in addition to the scientific name
S: in case that the data on species are sensitive and therefore have to be blocked for any public access enter: yes
NP: in case that a species is no longer present in the site enter: x (optional)
Unit: i = individuals, p = pairs or other units according to the standard list of population units and codes in accordance with Article 12 and 17 reporting, (see reference portal)
Cat.: Abundance categories: C = common, R = rare, V = very rare, P = present
Motivation categories: IV, V: Annex Species (Habitats Directive), A: National Red List data; B: Endemics; C: International Conventions; D: other reasons

4. SITE DESCRIPTION

4.1 General site character

Habitat class	% Cover
N06	0.16
N09	6.29
N14	0.62
N16	8.23
N17	37.69
N19	43.13
N26	3.88
Total Habitat Cover	100.00000000000001

Other Site Characteristics

Munii Pentelu constituie un masiv muntos de forma piramidala, situat în sud-estul Carpailor Orientali (în Carpaii de Curbura), între râurile Bâsca Mare (la vest) i Bâsca Mica (la est), fiind principala unitate a Munilor Buzaului. Impresioneaza îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajitile întinse i prin perspectiva extrem de larga pe care o ofera asupra Carpailor de Curbura. Astfel, în zilele cu vizibilitate buna, din culmea principala a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Munii Ciuca i Munii Vrancei. Vaile Bâsca Mare i Bâsca Mica, care separa masivul din cuprinsul Munilor Buzaului, au o desfaurare în general nord-sud i îmbraca aspecte diferite de la un sector la altul, în funcie de roca i structura. Altitudinea maxima este de 1.772 m în vârful Penteleu. Defriarile îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajitilor montane, alcatuite predominant din paiu rou, care au determinat o intensa activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Dragaica, târguri care în secolul XIX au coborât în câmpie, lânga oraul Buzau, unde se in i în prezent. Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcau (fli paleogen), denumire data de geologul Sava Athanasiu, strâns cutat uneori pâna la cute solzi, dar se remarca i câteva sinclinale i anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece peste creasta Cernatu-Penteleu i anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zisa are culoare cenuie, conine mult cuar, mica i un ciment calcaros. Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistena mai mare la eroziune a facut ca fizionomia interfluviilor sa degaje masivitate, iar vaile sa prezinte caractere specifice depresiunilor. De asemenea, pe lânga formaiunile de fli grezos (gresia de Tarcau), care sunt dominante, se mai întâlnesc intercalaii istoase (facies de Fusaru), marne i marno-calcare, fli bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlnete i în celelalte masive ale Munilor Buzaului, cu excepia Siriului, precum i în Munii Vrancei. Faciesurile de Fusaru i Kliwa se remarca prin existena unor orizonturi extrem de variate ca alcatuire i duritate. Gresiile, tari, galbui-albicioase, predominant silicioase, formeaza strate de 0,5-2 m grosime ce alterneaza cu formaiuni moi, friabile, uor de dislocat, reprezentate prin isturi disodilice, argile, etc. Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele având o direcie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o cadere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflecta atât în fizionomia generala a reliefului, cât mai ales în detaarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief aparute într-o regiune în care stratele cu roci dure alterneaza cu cele moi, datorita eroziunii apelor curgatoare i retragerii treptate a versanilor). Masivul Penteleu, cuprins între vaile Bâsca Mare i Bâsca Mica, reprezinta unitatea principala a Munilor Buzaului, atât prin altitudine (1.772 m) cât i prin faptul ca vârful sau piramidal se zarete, în zilele însorite de iarna, chiar din oraul Buzau. Este constituit dintr-o creasta centrala, care începe în sud, cu vârful Piciorul Caprei (1.520 m) i continua cu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) i Ciuliano (1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboara în trepte spre cele doua vai. De o parte i de alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung pâna la 1.400 m, dar coboara adesea i la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile Viforîtei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vârfuri se gasesc i mici lacuri: Lacul Rou i Lacul Negru. La obâria câtorva vai, cum ar fi apte Izvoare, se pot observa i circuri nivale incipiente. Vaile principale care dreneaza Masviul Penteleu sunt dirijate fie catre Bâsca Mare, fie catre Bâsca Mica i prezinta multe alunecari în poriunile în care traverseaza faciesul de Fusaru i îngustari la trecerea prin gresia de Tarcau. Spre prima se îndreapta Patacul, Bâsculia, Cernatul, Milea, iar catre Bâsca Mica: Valea Neagra, Paltinul, Brebu, apte Izvoare i Balescu. Majoritatea afluenilor dinspre Bâsca Mare reprezinta vai longitudinale faa de structura, pe când cei dinspre Bâsca Mica sunt vai transversale, cu unele adaptari locale longitudinale. Masivul Penteleu se gasete sub influena periodica a maselor de aer din nord-vest i nord-est. Proprietaile acestora, desfaurarea i configuraia principalelor culmi, vai i depresiuni duc la apariia unor deosebiri notabile în regimul parametrilor climatici atît pe verticala, cît i de la un sector la altul. Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4-60C (temperaturile medii anuale cele mai ridicate sunt în luna iulie, iar cele mai scazute în lunile ianuarie i februarie), prin gradienii termici verticali cu valori medii de 0,3-0,40/ 100m, prin precipitaii ce cresc cu altitudinea. Reeaua hidrografica din Munii Penteleu este tributara râurilor Bâsca Mare, în partea de vest i Bâsca Mica în partea de est. Bâsca Mare prezinta un bazin asimetric, cu cei mai importani aflueni (lungi de peste 10 km) situai pe clina vestica a Penteleului (Tamaoiu, Corâiu, Pârâul Porcului, Izvorul cu Ulii, Izvorul Calului, Bâsculia, Cernatu, Milea, Cursele Dogari). Dupa ce îi aduna izvoarele de sub vârful Lacaui i vârful Zârna, Bâsca Mare strabate Depresiunea Comandau, iar de la confluena cu Dârnaul i pâna la unirea cu Bâsca Mica, pe mai mult de 40 km, separa munii Penteleu de Podu Calului. Bâsca Mica primete numeroase pâraie ce coboara din Munii Penteleu, cu lungimi aproape egale (4-6 km), situate pe clina estica (Balescuu, Balescu Mare, Zanoaga, Izvorul Sarat, apte Izvoare, Ciuta Mare, Brebu, Pârâul Stânii, Paltinu, Neagra).Aluviunile în suspensie transportate de râurile din aceasta zona reflecta condiiile litologice existente i caracterul scurgerii în timpul anului. În aceasta regiune, aluviunile în suspensie sunt ceva mai ridicate în raport cu râurile care dreneaza formaiunile eruptive i metamorfice. Aici scurgerea specifica este de 1-1,5 t/ ha/ an (250-400 g pe m3 turbiditate). Referitor la lacuri, este de menionat ca lacurile naturale sunt cele mai numeroae. De asemenea, i lacurile formate între valurile de alunecare sunt destul de numeroase, datorita intensitaii i frecvenei alunecarilor de teren din bazin. Un astfel de exemplu este Lacul Negru din Munii Penteleu, aflat sub muchia Steghii la o altitudine de 1050 m, la ora actuala aflat într-o stare avansata de colmatare i eutrofizare. Sub culmea Penteleu, la nord-est de vârful principal, pe o treapta structurala situata la 1510 m, pe locul unui fost lac, s-a dezvoltat un tinov numit Lacul Rou, cu ochiuri de apa existente numai primavara. De asemenea, în numeroasele microdepresiuni de alunecare sau nivale, îndeosebi de pe Viforâta, Zanoaga i culmea Penteleu, primavara se menin ochiuri de apa circulare sau alungite, adânci pâna la 1 m. Solurile se compun din podzoluri humico-feriiluviale i soluri brune argilo-humice, iar în locurile acoperite cu pajiti apar solurile brune i brun acide de pajite. În Penteleu, influenele bioclimatice sunt deosebit de puternice în aria padurilor de conifere i a pajitilor secundare. Aici, umiditatea accentuata i temperaturile scazute fac ca descompunerea masei organice sa se realizeze mai greu, iar humusul rezultat sa aiba o puternica aciditate. Pe pantele accentuate se dezvolta solurile brune acide, pe când în locruile puin înclinate, care permit meninerea umezelii i chiar dezvoltarea de sfagnete, apar podzoluri de destrucie cu mult humus brut. Vegetaia naturala de pe solurile brune acide este reprezentata de paduri de molid, molid-brad i fag însoita de o vegetaie ierboasa acidofila. Cea mai mare parte a resturilor organice nu sunt descompuse complet, ele fiind acumulate sunb forma de humus brut. Textura solului este grosiera-mijlocie, nedifereniata pe profil. Fertilitatea este mai scazuta decât a solurilor din aceasta clasa (clasa cambisoluri), fiind utilizate în silvicultura i ca pajiti alpine. La altitudini mai mici (corespunzatoare padurilor de fag, fag i rainoase) intervine ca factor important i roca. Pe faciesul gresiei de Tarcau se dezvolta soluri brune i brune acide mezobazice, bogate în material scheletic cu un grad de podzolire argiloiluviala redus. Pe versanii nordici i ai vailor înguste, acidificarea este mai accentuata. Solurile brune acide mezobazice s-au format în principal pe roci precum conglomeratele, gresiile, depozitele de panta rezultate din dezagregarea i alterarea unor roci metamorfice bazice. S-au format sub paduri de gorun, fag-gorun, fag sau fag-rainoase i cu o bogata vegetaie ierboasa neacidifila. Textura acestui sol este de obicei mijlocie, nedifereniata pe profil, având proprietai hidro-fizice bune. Datorita acestor însuiri ele prezinta o fertilitate naturala buna, având folosine variate, precum plantaii cu pomi fructiferi. În general rocile pe care au evoluat aceste soluri sunt bogate în calciu sau alte elemente bazice. Faciesul de Kliwa, mult mai variat petrografic (menilite, disodile, gresii), permite dezvoltarea unei game mai largi de soluri podzolice, ce fac trecerea de la podzolul argilo-iluvial puternic pseudogleizat (menilite), la podzolul ferihumico-iluvial (pe gresia de Kliwa). Pe deluviile de alunecare se dezvolta soluri brune, în diferite grade de gleizare, iar în luncile râurilor principale (Bâsca Mare, Bâsca Rozilei), soluri aluviale. Pe bârnele structurale din Penteleu, Viforîta i în zona râpelor de desprindere a alunecarilor se individualizeaza litosoluri. În cazul litosolurilor, datorita prezenei rocii consolidate la suprafaa solificarea este slaba, formându-se un profil scurt. La aceste soluri nu se poate vorbi de structura i textura decât daca au orizontul superior mai bine reprezentat. Prezena rocii foarte aproape de suprafaa determina o capacitate redusa de înmagazinare a apei. Coninutul solului în humus este foarte sarac, pe ele fiind întâlnite pajiti cu productivitate slaba. Solurile brune feriiluviale sunt întâlnite în cadrul bazinului mijlociu-superior al Bâscelor (Bâsca Mica i Bâsca Mare) ocupând astfel mai mult de jumatate din suprafaa bazinului hidrografic. Este de altfel un tip de sol specific etajului montan superior, ce s-a format pe roci consolidate sau rezultate din acestea: conglomerate, gresii i pietriuri necalcaroase. În condiiile de climat umed i rece transformarea resturilor organice este anevoiaosa, formându-se puin humus. Ele au o textura grosiera-mijlocie, nedifereniata pe profil. Ele nu prezinta exces de apa, datorita drenajului extern foarte bun. Solurile au o fertilitate mica fiind folosite în silvicultura sau ca pajiti. Podzolurile se întâlnesc la altitudini mai mari decât solurile brun iliuviale, ele formându-se pe roci sinonime, tot în bazinul Bâscelor, dar pe cele mai mari înalimi, delimitând astfel zona cea mai înalta din acest bazin. Vegetaia care se formeaza pe acest tip de sol este cea specifica molidului, jneapanului sau pajitilor. Podzolurile au o textura variata, de cele mai multe ori mijlocie-grosiera, nedifereniata pe profil. Dei proprietaile fizice sunt puin favorabile, iar clima este foarte umeda, datorita drenajului foarte bun, nu prezinta exces de apa. Vegetaia natural poteniala a masivului Penteleu este cea forestiera, distingându-se urmatoarele unitaile zonale de vegetaie, difereniate dupa gradientul altitudinal: • etajul nemoral (al padurilor de foioase) cu urmatoarele subetaje: o subetajul padurilor de fag; o subetajul amestecurilor de fag cu rainoase. • etajul boreal al padurilor de molid. Prin defriarea padurilor din partea superioara a masivului, au luat natere pajiti secundare de Festuca rubra i de Nardus stricta, precum i tufariuri alpine de ienupar, Vaccinium myrtilus. Vegetaia intrazonala cuprinde asociaii de stâncarii i grohotiuri, de pâraie de munte, de mlatini, de lunca. Fondul de baza al florei din zona este compus din elemente europene i euroasiatice la care se adauga elemente boreale i submediteraneene. Din suprafaa totala a sitului de 11232.6 ha, cca. 10.665,3 ha (95%) sunt incluse în fondul forestier, dintre acestea 10.553,2 ha fiind reprezentate de paduri (94%). Diferenta de 112,1 ha o reprezinta alte folosine incluse în fondul forestier (drumuri forestiere, construcii silvice, terenuri destinate administraiei silvice, poieni pentru hrana vânatului, terenuri neproductive, etc.). Diferena de 567,3 ha (5%) este reprezentata de alte categorii de folosine ale terenului (vegetaie forestiera situata în afara fondului forestier, pajiti, drumuri tehnologice, etc). Trebuie menionat ca peste jumatate din aceasta suprafaa o constituie de asemenea paduri i pauni împadurite situate în afara fondului forestier (ex. Vf. Groapa, Vf. Ciulianos, Vf. Cuzinului, Vf. Crucea, stâna Tamaului, izvorul Porcului, Vf. Penteleu, Cernatu, Viforâta, etc.). ;

4.2 Quality and importance

Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin populaii optime sub aspectul densitaii, frecvenei în zona i al efectului lor regulator în populaiile prazilor (artiodactile i pasari) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populaiilor celor trei specii de carnivore mari, aflai pe versani diferii, înca pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolarii i consangvinizarii unor eventuale populaii prea mici.;

4.3 Threats, pressures and activities with impacts on the site

The most important impacts and activities with high effect on the site

Negative Impacts
Rank	Threats and pressures [code]	Pollution (optional) [code]	inside/outside [i\|o\|b]
L	A02	N	O
L	A07	N	O
M	B02.02	N	I
M	B02.02	N	O
M	J01	N	I
M	J01	N	O
L	F01	N	I
L	F03.02	N	I
H	F03.02.03	N	I
M	F04.01	N	I
L	C01.01.01	N	I
M	C01.01.02	N	I
L	E02	N	O
M	E03.01	N	I
L	D01.02	N	O
L	G05	N	O
H	L03	N	I
L	L10	N	I

Positive Impacts
Rank	Activities, management [code]	Pollution (optional) [code]	inside/outside [i\|o\|b]
H	B	N	I
M	B01.01	N	O
M	A05.02	N	I

Rank: H = high, M = medium, L = low
Pollution: N = Nitrogen input, P = Phosphor/Phosphate input, A = Acid input/acidification,
T = toxic inorganic chemicals, O = toxic organic chemicals, X = Mixed pollutions
i = inside, o = outside, b = both

4.5 Documentation

R. Mo (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braov), P. Nechifor-Morar (Garda Naionala de Mediu), R. Jurj (Fundaia Carpai), A.V. Indreica (Facultatea de Silvicultura i Exploatari Forestiere – Braov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru constituirea unei reele ecologice funcionale între Munii Apuseni i Carpaii Meridionali, 2010; Ramon Jurj (Fundaia Carpai) - Comunicari personale, 2010; Radu Mo (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Naionala de Mediu) - Evaluari în teren, 2010; ICAS Braov, Distribuia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vânatoare, 2009; ICAS Braov - Studiul privind estimarea populaiilor de carnivore mari i pisica salbatica din România, 2006 – 2010; Bibliografie reele ecologice pentru carnivorele mari: V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains; Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&amp;W ecological consultants, Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Braov, Romania; J. Linnell, V. Salvatori &amp; L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2); A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei reele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabila: ghid practic. Editura Silvica;Bocaiu N. 1971. Flora i vegetaia munilor arcu, Godeanu i Cernei. Bucureti: Edit. Acad. Române, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab. Documentatie specifica: Documentatie habitate: {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4060)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4070)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6150)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6170)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6430)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4080)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7220)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9130)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9180)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91K0)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91M0)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9410)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4080)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9150)}; {fara sursa(3220)};{Boscaiu Nicolae, Teza Doctorat(6150)};{fara sursa(6230)};{Iovu Biris com. pers.(91L0)}; Documentatie specii : &amp;#x20;&amp;#x20;&amp;#x20;{Rezultatele proiectului POS Mediu: „Elaborarea seturilor de masuri de management, la nivel naional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra i Mustela lutreola”, cod proiect SMIS-CSNR 36515, Contract de finantare nr.128261/01.03.2012(1355)}; {Baza de date INCDDD-Tulcea(4122)}; {Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(5261)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6145)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6927)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6965)}; &amp;#x20;{Negus S., com. pers.(1352)};{Negus S., com. pers.(1361)}; {Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis Abstract(4046)}; Documentatie de compilare: Structura de baza SQL server: Sorin Andrei - ROSA, Grigoras Ion -INCDD.

5. SITE PROTECTION STATUS

6. SITE MANAGEMENT

6.1 Body(ies) responsible for the site management:

Organisation:	RNP-ROMSILVA-Direcția Silvică Constanța
Address:
Email:	office@constanta.rosilva.ro

6.2 Management Plan(s):

An actual management plan does exist:

X	Yes	Name: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0149 Padurea Esechioi-Lacul Bugeac ?i ROSPA0053 Lacul Bugeac ?i ale ariilor naturale protejate de interes na?ional 2.365 Padurea Esechioi ?i IV.28 Lacul Bugeac Link:
	No, but in preparation
	No

7. MAP OF THE SITE

INSPIRE ID: