Database release:
SDF
NATURA 2000 - STANDARD DATA FORM

For Special Protection Areas (SPA),
Proposed Sites for Community Importance (pSCI),
Sites of Community Importance (SCI) and
for Special Areas of Conservation (SAC)

TABLE OF CONTENTS

1. SITE IDENTIFICATION

Back to top

1.1 Type

B

1.2 Site code

ROSCI0190

1.3 Site name

Penteleu

1.4 First Compilation date

2006-12

1.5 Update date

2021-09

1.6 Respondent:

Name/Organisation:Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Address:               
Email:john.smaranda@mmediu.ro

1.7 Site indication and designation / classification dates

Date site proposed as SCI:2007-12
Date site confirmed as SCI:2009-02
Date site designated as SAC: No information provided
National legal reference of SAC designation: No information provided

2. SITE LOCATION

Back to top

2.1 Site-centre location [decimal degrees]:

Longitude:26.391000
Latitude:45.620903

2.2 Area [ha]

11275.7000

2.3 Marine area [%]


No information provided

2.4 Sitelength [km] (optional):


No information provided

2.5 Administrative region code and name

NUTS level 2 code Region Name
RO22Sud-Est

2.6 Biogeographical Region(s)

Alpine (100.00 %)

3. ECOLOGICAL INFORMATION

Back to top

3.1 Habitat types present on the site and assessment for them

Annex I Habitat types Site assessment
Code PF NP Cover [ha] Cave [number] Data quality A|B|C|D A|B|C
      RepresentativityRelative SurfaceConservationGlobal
3230  info      0  0.00  G  D       
4060  info      0  0.00  G  C  C  A  B 
6430  info      0  0.00  G  B  C  B  B 
9110  info      0  0.00  G  B  C  B  B 
91E0  info      0  0.00  G  B  C  B  B 
91V0  info      0  0.00  G  B  C  B  B 
9410  info      0  0.00  G  A  C  B  B 
  • PF: for the habitat types that can have a non-priority as well as a priority form (6210, 7130, 9430) enter "X" in the column PF to indicate the priority form.
  • NP: in case that a habitat type no longer exists in the site enter: x (optional)
  • Cover: decimal values can be entered
  • Caves: for habitat types 8310, 8330 (caves) enter the number of caves if estimated surface is not available.
  • Data quality: G = 'Good' (e.g. based on surveys); M = 'Moderate' (e.g. based on partial data with some extrapolation); P = 'Poor' (e.g. rough estimation)

3.2 Species referred to in Article 4 of Directive 2009/147/EC and listed in Annex II of Directive 92/43/EEC and site evaluation for them

Species Population in the site Site assessment
G Code Scientific Name S NP T Size Unit Cat. D.qual. A|B|C|D A|B|C
      MinMax  Pop.Con.Iso.Glo.
F5266Barbus petenyi    p        P  DD  C  B  C  B 
A1193Bombina variegata    p        C    C  A  C  A 
P4070Campanula serrata    p        P    C  B  C  B 
M1352Canis lupus    p  5  5  i  P  G  C  B  C  B 
I4014Carabus variolosus    p        P    C  B  C  B 
F6965Cottus gobio all others    p        P  DD  C  B  C  B 
P1381Dicranum viride    p        R    B  B  C  B 
P1393Drepanocladus vernicosus    p        P    C  B  C  B 
I6199Euplagia quadripunctaria    p        P  DD  B  B  C  A 
M1355Lutra lutra    p          G  D       
M1361Lynx lynx    p        P    C  B  C  B 
I1087Rosalia alpina    p        P    C  A  C  A 
A1166Triturus cristatus    p        R    D       
A2001Triturus montandoni    p        P    C  B  C  B 
M1354Ursus arctos    p  8  13  i  P  G  C  A  C  B 
  • Group: A = Amphibians, B = Birds, F = Fish, I = Invertebrates, M = Mammals, P = Plants, R = Reptiles
  • S: in case that the data on species are sensitive and therefore have to be blocked for any public access enter: yes
  • NP: in case that a species is no longer present in the site enter: x (optional)
  • Type: p = permanent, r = reproducing, c = concentration, w = wintering (for plant and non-migratory species use permanent)
  • Unit: i = individuals, p = pairs or other units according to the Standard list of population units and codes in accordance with Article 12 and 17 reporting (see reference portal)
  • Abundance categories (Cat.): C = common, R = rare, V = very rare, P = present - to fill if data are deficient (DD) or in addition to population size information
  • Data quality: G = 'Good' (e.g. based on surveys); M = 'Moderate' (e.g. based on partial data with some extrapolation); P = 'Poor' (e.g. rough estimation); VP = 'Very poor' (use this category only, if not even a rough estimation of the population size can be made, in this case the fields for population size can remain empty, but the field "Abundance categories" has to be filled in)

3.3 Other important species of flora and fauna (optional)

Species

Population in the site

Motivation

Group CODE Scientific Name S NP Size Unit Cat. Species Annex Other categories
     MinMax C|R|V|PIVVABCD
P  Achillea oxyloba ssp. schurii          R            X 
P  Aconitum anthora          R            X 
P  Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasum var. sibiricum          V            X 
P  Allium ursinum          P            X 
R  2432Anguis fragilis          P          X   
M  Arvicola terrestris scherman          P            X 
P  Asarum europaeum          P            X 
F  5085Barbus barbus          P          X   
A  6997Bufotes viridis          C          X   
P  Cephalanthera rubra          V          X   
M  2645Cervus elaphus    40  50  i  C          X   
F  2508Chondrostoma nasus          C          X   
P  Coeloglossum viride          V          X   
P  Corallorhiza trifida          V          X   
R  1283Coronella austriaca          R          X   
P  Dactylorhiza cordigera          R          X   
P  Dactylorhiza sambucina          R          X   
P  Dianthus carthusianorum          R            X 
P  Dianthus spiculifolius          R            X 
P  Drosera rotundifolia          V            X 
P  Empetrum nigrum          V            X 
P  Epipactis helleborine          V          X   
P  Epipogium aphyllum          R          X   
P  Euphorbia amygdaloides          P          X   
M  1363Felis silvestris    5  8  i  P          X   
P  Fragaria vesca          C            X 
P  Galium odoratum          P            X 
P  Genista tinctoria          P            X 
P  Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum          R            X 
P  Gladiolus imbricatus          P            X 
P  Goodyera repens          V          X   
P  Gymnadenia conopsea          R          X   
I  1026Helix pomatia          P          X   
P  Hepatica transsilvanica          P            X 
A  1203Hyla arborea          P          X   
P  Hypericum richeri ssp. grisebachii          P            X 
F  Leuciscus cephalus          C            X 
P  Linum austriacum          P            X 
P  Listera cordata          V          X   
P  Listera ovata          V          X   
P  Maianthemum bifolium          P            X 
M  1357Martes martes    10  13  i  R          X   
P  Mercurialis perennis          C            X 
M  1341Muscardinus avellanarius          P          X   
M  1358Mustela putorius    5  10  i  R          X   
P  Myricaria germanica          P            X 
P  Narcissus poeticus ssp. radiiflorus          P            X 
R  1292Natrix tessellata          P          X   
P  Neottia nidus-avis          R          X   
P  Nigritella nigra          P          X   
P  Nigritella nigra ssp. rubra          P          X   
P  Ophioglossum vulgatum          R            X 
P  Orchis coriophora          R          X   
P  Orchis laxiflora          P          X   
P  Orchis morio          R          X   
P  Orchis ustulata          R          X   
A  1197Pelobates fuscus          C          X   
F  Phoxinus phoxinus          P            X 
R  1256Podarcis muralis          P          X   
P  Pteridium aquilinum          P            X 
P  Pulsatilla alpina          P            X 
A  1209Rana dalmatina          P          X   
A  1213Rana temporaria          P          X   
P  Ranunculus carpaticus          P            X 
P  Rubus sulcatus          C            X 
A  2351Salamandra salamandra          P          X   
F  Salmo trutta fario          P            X 
P  Scheuchzeria palustris          V            X 
M  2607Sciurus vulgaris    10  20  i  P          X   
P  Silene nutans ssp. dubia          R            X 
F  1109Thymallus thymallus          C          X   
P  Vaccinium myrtillus          C            X 
P  Vincetoxicum hirundinaria          P            X 
R  2473Vipera berus          P          X   
M  Vulpes vulpes    10  15  i  C            X 
  • Group: A = Amphibians, B = Birds, F = Fish, Fu = Fungi, I = Invertebrates, L = Lichens, M = Mammals, P = Plants, R = Reptiles
  • CODE: for Birds, Annex IV and V species the code as provided in the reference portal should be used in addition to the scientific name
  • S: in case that the data on species are sensitive and therefore have to be blocked for any public access enter: yes
  • NP: in case that a species is no longer present in the site enter: x (optional)
  • Unit: i = individuals, p = pairs or other units according to the standard list of population units and codes in accordance with Article 12 and 17 reporting, (see reference portal)
  • Cat.: Abundance categories: C = common, R = rare, V = very rare, P = present
  • Motivation categories: IV, V: Annex Species (Habitats Directive), A: National Red List data; B: Endemics; C: International Conventions; D: other reasons

4. SITE DESCRIPTION

Back to top

4.1 General site character

Habitat class % Cover
N060.16
N096.29
N140.62
N168.23
N1737.69
N1943.13
N263.88

Total Habitat Cover

100.00000000000001

Other Site Characteristics

Munții Pentelu constituie un masiv muntos de formă piramidală, situat în sud-estul Carpaților Orientali (în Carpații de Curbură), între râurile Bâsca Mare (la vest) și Bâsca Mică (la est), fiind principala unitate a Munților Buzăului. Impresionează îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajiștile întinse și prin perspectiva extrem de largă pe care o oferă asupra Carpaților de Curbură. Astfel, în zilele cu vizibilitate bună, din culmea principală a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Munții Ciucaș și Munții Vrancei. Văile Bâsca Mare și Bâsca Mică, care separă masivul din cuprinsul Munților Buzăului, au o desfășurare în general nord-sud și îmbracă aspecte diferite de la un sector la altul, în funcție de rocă și structură. Altitudinea maximă este de 1.772 m în vârful Penteleu. Defrișările îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajiștilor montane, alcătuite predominant din păiuș roșu, care au determinat o intensă activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se țineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Drăgaica, târguri care în secolul XIX au coborât în câmpie, lângă orașul Buzău, unde se țin și în prezent. Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcău (fliș paleogen), denumire dată de geologul Sava Athanasiu, strâns cutat uneori până la cute solzi, dar se remarcă și câteva sinclinale și anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece peste creasta Cernatu-Penteleu și anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zisă are culoare cenușie, conține mult cuarț, mică și un ciment calcaros. Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistența mai mare la eroziune a făcut ca fizionomia interfluviilor să degaje masivitate, iar văile să prezinte caractere specifice depresiunilor. De asemenea, pe lângă formațiunile de fliș grezos (gresia de Tarcău), care sunt dominante, se mai întâlnesc intercalații șistoase (facies de Fusaru), marne și marno-calcare, fliș bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlnește și în celelalte masive ale Munților Buzăului, cu excepția Siriului, precum și în Munții Vrancei. Faciesurile de Fusaru și Kliwa se remarcă prin existența unor orizonturi extrem de variate ca alcătuire și duritate. Gresiile, tari, gălbui-albicioase, predominant silicioase, formează strate de 0,5-2 m grosime ce alternează cu formațiuni moi, friabile, ușor de dislocat, reprezentate prin șisturi disodilice, argile, etc. Orizonturile și stratele de gresii, argile și marne sunt cutate, cutele având o direcție în general nord-est – sud-vest. Stratele au o cădere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflectă atât în fizionomia generală a reliefului, cât mai ales în detașarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief apărute într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii treptate a versanților). Masivul Penteleu, cuprins între văile Bâsca Mare și Bâsca Mică, reprezintă unitatea principală a Munților Buzăului, atât prin altitudine (1.772 m) cât și prin faptul că vârful său piramidal se zărește, în zilele însorite de iarnă, chiar din orașul Buzău. Este constituit dintr-o creastă centrală, care începe în sud, cu vârful Piciorul Caprei (1.520 m) și continuă cu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) și Ciulianoș (1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboară în trepte spre cele două văi. De o parte și de alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung până la 1.400 m, dar coboară adesea și la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile Viforîtei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vârfuri se găsesc și mici lacuri: Lacul Roșu și Lacul Negru. La obârșia câtorva văi, cum ar fi șapte Izvoare, se pot observa și circuri nivale incipiente. Văile principale care drenează Masviul Penteleu sunt dirijate fie către Bâsca Mare, fie către Bâsca Mică și prezintă multe alunecări în porțiunile în care traversează faciesul de Fusaru și îngustări la trecerea prin gresia de Tarcău. Spre prima se îndreaptă Patacul, Bâsculița, Cernatul, Milea, iar către Bâsca Mică: Valea Neagră, Paltinul, Brebu, șapte Izvoare și Bălescu. Majoritatea afluenților dinspre Bâsca Mare reprezintă văi longitudinale față de structură, pe când cei dinspre Bâsca Mică sunt văi transversale, cu unele adaptări locale longitudinale. Masivul Penteleu se găsește sub influența periodică a maselor de aer din nord-vest și nord-est. Proprietățile acestora, desfășurarea și configurația principalelor culmi, văi și depresiuni duc la apariția unor deosebiri notabile în regimul parametrilor climatici atît pe verticală, cît și de la un sector la altul. Clima din această zonă se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 4-60C (temperaturile medii anuale cele mai ridicate sunt în luna iulie, iar cele mai scăzute în lunile ianuarie și februarie), prin gradienții termici verticali cu valori medii de 0,3-0,40/ 100m, prin precipitații ce cresc cu altitudinea. Rețeaua hidrografică din Munții Penteleu este tributară râurilor Bâsca Mare, în partea de vest și Bâsca Mică în partea de est. Bâsca Mare prezintă un bazin asimetric, cu cei mai importanți afluenți (lungi de peste 10 km) situați pe clina vestică a Penteleului (Tămășoiu, Corâiu, Pârâul Porcului, Izvorul cu Ulii, Izvorul Calului, Bâsculița, Cernatu, Milea, Cursele Dogari). După ce își adună izvoarele de sub vârful Lăcăuți și vârful Zârna, Bâsca Mare străbate Depresiunea Comandău, iar de la confluența cu Dârnăul și până la unirea cu Bâsca Mică, pe mai mult de 40 km, separă munții Penteleu de Podu Calului. Bâsca Mică primește numeroase pâraie ce coboară din Munții Penteleu, cu lungimi aproape egale (4-6 km), situate pe clina estică (Bălescuțu, Bălescu Mare, Zănoaga, Izvorul Sărat, șapte Izvoare, Ciuta Mare, Brebu, Pârâul Stânii, Paltinu, Neagra).Aluviunile în suspensie transportate de râurile din această zonă reflectă condițiile litologice existente și caracterul scurgerii în timpul anului. În această regiune, aluviunile în suspensie sunt ceva mai ridicate în raport cu râurile care drenează formațiunile eruptive și metamorfice. Aici scurgerea specifică este de 1-1,5 t/ ha/ an (250-400 g pe m3 turbiditate). Referitor la lacuri, este de menționat că lacurile naturale sunt cele mai numeroae. De asemenea, și lacurile formate între valurile de alunecare sunt destul de numeroase, datorită intensității și frecvenței alunecărilor de teren din bazin. Un astfel de exemplu este Lacul Negru din Munții Penteleu, aflat sub muchia Steghii la o altitudine de 1050 m, la ora actuală aflat într-o stare avansată de colmatare și eutrofizare. Sub culmea Penteleu, la nord-est de vârful principal, pe o treaptă structurală situată la 1510 m, pe locul unui fost lac, s-a dezvoltat un tinov numit Lacul Roșu, cu ochiuri de apă existente numai primăvara. De asemenea, în numeroasele microdepresiuni de alunecare sau nivale, îndeosebi de pe Viforâta, Zănoaga și culmea Penteleu, primăvara se mențin ochiuri de apă circulare sau alungite, adânci până la 1 m. Solurile se compun din podzoluri humico-feriiluviale și soluri brune argilo-humice, iar în locurile acoperite cu pajiști apar solurile brune și brun acide de pajiște. În Penteleu, influențele bioclimatice sunt deosebit de puternice în aria pădurilor de conifere și a pajiștilor secundare. Aici, umiditatea accentuată și temperaturile scăzute fac ca descompunerea masei organice să se realizeze mai greu, iar humusul rezultat să aibă o puternică aciditate. Pe pantele accentuate se dezvoltă solurile brune acide, pe când în locruile puțin înclinate, care permit menținerea umezelii și chiar dezvoltarea de sfagnete, apar podzoluri de destrucție cu mult humus brut. Vegetația naturală de pe solurile brune acide este reprezentată de păduri de molid, molid-brad și fag însoțită de o vegetație ierboasă acidofilă. Cea mai mare parte a resturilor organice nu sunt descompuse complet, ele fiind acumulate sunb formă de humus brut. Textura solului este grosieră-mijlocie, nediferențiată pe profil. Fertilitatea este mai scăzută decât a solurilor din această clasă (clasa cambisoluri), fiind utilizate în silvicultură și ca pajiști alpine. La altitudini mai mici (corespunzătoare pădurilor de fag, fag și rășinoase) intervine ca factor important și roca. Pe faciesul gresiei de Tarcău se dezvoltă soluri brune și brune acide mezobazice, bogate în material scheletic cu un grad de podzolire argiloiluvială redus. Pe versanții nordici și ai văilor înguste, acidificarea este mai accentuată. Solurile brune acide mezobazice s-au format în principal pe roci precum conglomeratele, gresiile, depozitele de pantă rezultate din dezagregarea și alterarea unor roci metamorfice bazice. S-au format sub păduri de gorun, fag-gorun, fag sau fag-rășinoase și cu o bogată vegetație ierboasă neacidifilă. Textura acestui sol este de obicei mijlocie, nediferențiată pe profil, având proprietăți hidro-fizice bune. Datorită acestor însușiri ele prezintă o fertilitate naturală bună, având folosințe variate, precum plantații cu pomi fructiferi. În general rocile pe care au evoluat aceste soluri sunt bogate în calciu sau alte elemente bazice. Faciesul de Kliwa, mult mai variat petrografic (menilite, disodile, gresii), permite dezvoltarea unei game mai largi de soluri podzolice, ce fac trecerea de la podzolul argilo-iluvial puternic pseudogleizat (menilite), la podzolul ferihumico-iluvial (pe gresia de Kliwa). Pe deluviile de alunecare se dezvoltă soluri brune, în diferite grade de gleizare, iar în luncile râurilor principale (Bâsca Mare, Bâsca Rozilei), soluri aluviale. Pe bârnele structurale din Penteleu, Viforîta și în zona râpelor de desprindere a alunecărilor se individualizează litosoluri. În cazul litosolurilor, datorită prezenței rocii consolidate la suprafață solificarea este slabă, formându-se un profil scurt. La aceste soluri nu se poate vorbi de structură și textură decât dacă au orizontul superior mai bine reprezentat. Prezența rocii foarte aproape de suprafață determină o capacitate redusă de înmagazinare a apei. Conținutul solului în humus este foarte sărac, pe ele fiind întâlnite pajiști cu productivitate slabă. Solurile brune feriiluviale sunt întâlnite în cadrul bazinului mijlociu-superior al Bâscelor (Bâsca Mică și Bâsca Mare) ocupând astfel mai mult de jumătate din suprafața bazinului hidrografic. Este de altfel un tip de sol specific etajului montan superior, ce s-a format pe roci consolidate sau rezultate din acestea: conglomerate, gresii și pietrișuri necalcaroase. În condițiile de climat umed și rece transformarea resturilor organice este anevoiaosă, formându-se puțin humus. Ele au o textură grosieră-mijlocie, nediferențiată pe profil. Ele nu prezintă exces de apă, datorită drenajului extern foarte bun. Solurile au o fertilitate mică fiind folosite în silvicultură sau ca pajiști. Podzolurile se întâlnesc la altitudini mai mari decât solurile brun iliuviale, ele formându-se pe roci sinonime, tot în bazinul Bâscelor, dar pe cele mai mari înălțimi, delimitând astfel zona cea mai înaltă din acest bazin. Vegetația care se formează pe acest tip de sol este cea specifică molidului, jneapănului sau pajiștilor. Podzolurile au o textură variată, de cele mai multe ori mijlocie-grosieră, nediferențiată pe profil. Deși proprietățile fizice sunt puțin favorabile, iar clima este foarte umedă, datorită drenajului foarte bun, nu prezintă exces de apă. Vegetația natural potențială a masivului Penteleu este cea forestieră, distingându-se următoarele unitățile zonale de vegetație, diferențiate după gradientul altitudinal: • etajul nemoral (al pădurilor de foioase) cu următoarele subetaje: o subetajul pădurilor de fag; o subetajul amestecurilor de fag cu rășinoase. • etajul boreal al pădurilor de molid. Prin defrișarea pădurilor din partea superioară a masivului, au luat naștere pajiști secundare de Festuca rubra și de Nardus stricta, precum și tufărișuri alpine de ienupăr, Vaccinium myrtilus. Vegetația intrazonală cuprinde asociații de stâncării și grohotișuri, de pâraie de munte, de mlaștini, de luncă. Fondul de bază al florei din zonă este compus din elemente europene și euroasiatice la care se adaugă elemente boreale și submediteraneene. Din suprafață totală a sitului de 11232.6 ha, cca. 10.665,3 ha (95%) sunt incluse în fondul forestier, dintre acestea 10.553,2 ha fiind reprezentate de păduri (94%). Diferenta de 112,1 ha o reprezintă alte folosințe incluse în fondul forestier (drumuri forestiere, construcții silvice, terenuri destinate administrației silvice, poieni pentru hrana vânatului, terenuri neproductive, etc.). Diferența de 567,3 ha (5%) este reprezentată de alte categorii de folosințe ale terenului (vegetație forestieră situată în afara fondului forestier, pajiști, drumuri tehnologice, etc). Trebuie menționat că peste jumătate din această suprafață o constituie de asemenea păduri și pășuni împădurite situate în afara fondului forestier (ex. Vf. Groapa, Vf. Ciulianos, Vf. Cuzinului, Vf. Crucea, stâna Tămașului, izvorul Porcului, Vf. Penteleu, Cernatu, Viforâta, etc.). ;

4.2 Quality and importance

Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus și Felis lynx sunt reprezentate prin populații optime sub aspectul densității, frecvenței în zonă și al efectului lor regulator în populațiile prăzilor (artiodactile și păsări) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populațiilor celor trei specii de carnivore mari, aflați pe versanți diferiți, încă pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolării și consangvinizării unor eventuale populații prea mici.;

4.3 Threats, pressures and activities with impacts on the site

The most important impacts and activities with high effect on the site

Negative Impacts
RankThreats and pressures [code]Pollution (optional) [code]inside/outside [i|o|b]
LA02No
LA07No
MB02.02Ni
MB02.02No
LC01.01.01Ni
MC01.01.02Ni
LD01.02No
LE02No
ME03.01Ni
LF01Ni
LF03.02Ni
HF03.02.03Ni
MF04.01Ni
LG05No
MJ01Ni
MJ01No
HL03Ni
LL10Ni
Positive Impacts
RankActivities, management [code]Pollution (optional) [code]inside/outside [i|o|b]
MA05.02Ni
HBNi
MB01.01No

Rank: H = high, M = medium, L = low
Pollution: N = Nitrogen input, P = Phosphor/Phosphate input, A = Acid input/acidification,
T = toxic inorganic chemicals, O = toxic organic chemicals, X = Mixed pollutions
i = inside, o = outside, b = both

4.4 Ownership (optional)


No information provided

4.5 Documentation (optional)

R. Moț (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Brașov), P. Nechifor-Morar (Garda Națională de Mediu), R. Jurj (Fundația Carpați), A.V. Indreica (Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Brașov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru constituirea unei rețele ecologice funcționale între Munții Apuseni și Carpații Meridionali, 2010; Ramon Jurj (Fundația Carpați) - Comunicări personale, 2010; Radu Moț (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Națională de Mediu) - Evaluări în teren, 2010; ICAS Brașov, Distribuția speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vânătoare, 2009; ICAS Brașov - Studiul privind estimarea populațiilor de carnivore mari și pisică sălbatică din România, 2006 – 2010; Bibliografie rețele ecologice pentru carnivorele mari: V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains; Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants, Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Brașov, Romania; J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2); A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei rețele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabilă: ghid practic. Editura Silvică;Boșcaiu N. 1971. Flora și vegetația munților țarcu, Godeanu și Cernei. București: Edit. Acad. Române, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab. Documentatie specifica: Documentatie habitate: {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4060)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4070)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6150)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6170)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6430)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4080)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7220)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9130)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9180)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91K0)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91M0)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9410)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4080)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9150)}; {fara sursa(3220)};{Boscaiu Nicolae, Teza Doctorat(6150)};{fara sursa(6230)};{Iovu Biris com. pers.(91L0)}; Documentatie specii :    {Rezultatele proiectului POS Mediu: „Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel național, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și Mustela lutreola", cod proiect SMIS-CSNR 36515, Contract de finanţare nr.128261/01.03.2012(1355)}; {Baza de date INCDDD-Tulcea(4122)};  {Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(5261)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6145)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6927)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6965)}; {Proiectul LIFE 14NAT/NL/000987 - "Acțiuni urgente pentru refacerea populațiilor de zimbri în România"(2647)}; {Negus S., com. pers.(1352)};{Negus S., com. pers.(1361)}; {Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis Abstract(4046)}; {O. Ionescu 1993 Zimbrul o legenda vie, Vanatorul si Pescarul Roman, 6 (2) Ghe. Colt 1996 Zimbrul, Vanatorul si Pescarul Roman, 9 (1) Ghe. Colt 1998 Zimbrul singuratic, Vanatorul si Pescarul Roman, 1 (1) Ghe. Colt 2004 În ograda zimbrului, Vânătorul Român, 11 (1) S. Geacu, F. Roth 2009 Rezervtia de zimbri de la Acris - Vama Buzaului (jud. Brasov), Vânătorul si Pescarul Român, 11 (2)(2647)}; Documentatie de compilare: Structura de baza SQL server: Sorin Andrei - ROSA, Grigoras Ion -INCDD.

5. SITE PROTECTION STATUS

Back to top

5.1 Designation types at national and regional level (optional):

Code Cover [%]
B100.00

5.2 Relation of the described site with other sites (optional):


No information provided

5.3 Site designation (optional)

• Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

6. SITE MANAGEMENT

Back to top

6.1 Body(ies) responsible for the site management:

Organisation:Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP)
Address:
Email:ananp@ananp.gov.ro

6.2 Management Plan(s):

An actual management plan does exist:

X
 Yes Name: Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0061 Defileul Crișului Negru
Link: http://ananp.gov.ro/pm-sci-uri-ninja-tables-id22225/

No, but in preparation
No

6.3 Conservation measures (optional)

Obiectivele şi măsurile de conservare se regăsesc în planul de management aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1073/2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0061 Defileul Crişului Negru

 

7. MAP OF THE SITE

Back to top
INSPIRE ID:
Map delivered as PDF in electronic format (optional)
 Yes
X
 No

SITE DISPLAY