Database release:
SDF
NATURA 2000 - STANDARD DATA FORM

For Special Protection Areas (SPA),
Proposed Sites for Community Importance (pSCI),
Sites of Community Importance (SCI) and
for Special Areas of Conservation (SAC)

TABLE OF CONTENTS

1. SITE IDENTIFICATION

Back to top

1.1 Type

B

1.2 Site code

ROSCI0190

1.3 Site name

Penteleu

1.4 First Compilation date

2006-12

1.5 Update date

2020-12

1.6 Respondent:

Name/Organisation:Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Address:               
Email:john.smaranda@mmediu.ro

1.7 Site indication and designation / classification dates

Date site proposed as SCI:2007-12
Date site confirmed as SCI:2009-02
Date site designated as SAC: No information provided
National legal reference of SAC designation: No information provided

2. SITE LOCATION

Back to top

2.1 Site-centre location [decimal degrees]:

Longitude:26.391000
Latitude:45.620903

2.2 Area [ha]

11275.7000

2.3 Marine area [%]

0.0000

2.4 Sitelength [km]:

0.00

2.5 Administrative region code and name

NUTS level 2 code Region Name
RO22Sud-Est

2.6 Biogeographical Region(s)

Alpine (100.00 %) Alpine (100.00 %) Alpine (0.00 %)
Alpine (0.00 %) Alpine (100.00 %) Alpine (0.00 %)
Alpine (100.00 %) Alpine (100.00 %) Alpine (100.00 %)
Alpine (100.00 %) Alpine (100.00 %) Alpine (100.00 %)
Alpine (100.00 %)

3. ECOLOGICAL INFORMATION

Back to top

3.1 Habitat types present on the site and assessment for them

Annex I Habitat types Site assessment
Code PF NP Cover [ha] Cave [number] Data quality A|B|C|D A|B|C
      RepresentativityRelative SurfaceConservationGlobal
3230  info      0.00       
4060  info      0.00 
6430  info      0.00 
9110  info      0.00 
91E0  info      0.00 
91V0  info      0.00 
9410  info      0.00 
  • PF: for the habitat types that can have a non-priority as well as a priority form (6210, 7130, 9430) enter "X" in the column PF to indicate the priority form.
  • NP: in case that a habitat type no longer exists in the site enter: x (optional)
  • Cover: decimal values can be entered
  • Caves: for habitat types 8310, 8330 (caves) enter the number of caves if estimated surface is not available.
  • Data quality: G = 'Good' (e.g. based on surveys); M = 'Moderate' (e.g. based on partial data with some extrapolation); P = 'Poor' (e.g. rough estimation)

3.2 Species referred to in Article 4 of Directive 2009/147/EC and listed in Annex II of Directive 92/43/EEC and site evaluation for them

Species Population in the site Site assessment
G Code Scientific Name S NP T Size Unit Cat. D.qual. A|B|C|D A|B|C
      MinMax  Pop.Con.Iso.Glo.
F6964Barbus meridionalis all others          DD 
A1193Bombina variegata           
P4070Campanula serrata           
M1352Canis lupus           
I4014Carabus variolosus            
F6965Cottus gobio all others          DD 
P1381Dicranum viride           
P1393Drepanocladus vernicosus           
I6199Euplagia quadripunctaria          DD 
M1355Lutra lutra            G        
M1361Lynx lynx           
I1087Rosalia alpina           
A1166Triturus cristatus                 
A2001Triturus montandoni           
M1354Ursus arctos           
  • Group: A = Amphibians, B = Birds, F = Fish, I = Invertebrates, M = Mammals, P = Plants, R = Reptiles
  • S: in case that the data on species are sensitive and therefore have to be blocked for any public access enter: yes
  • NP: in case that a species is no longer present in the site enter: x (optional)
  • Type: p = permanent, r = reproducing, c = concentration, w = wintering (for plant and non-migratory species use permanent)
  • Unit: i = individuals, p = pairs or other units according to the Standard list of population units and codes in accordance with Article 12 and 17 reporting (see reference portal)
  • Abundance categories (Cat.): C = common, R = rare, V = very rare, P = present - to fill if data are deficient (DD) or in addition to population size information
  • Data quality: G = 'Good' (e.g. based on surveys); M = 'Moderate' (e.g. based on partial data with some extrapolation); P = 'Poor' (e.g. rough estimation); VP = 'Very poor' (use this category only, if not even a rough estimation of the population size can be made, in this case the fields for population size can remain empty, but the field "Abundance categories" has to be filled in)

3.3 Other important species of flora and fauna (optional)

Species

Population in the site

Motivation

Group CODE Scientific Name S NP Size Unit Cat. Species Annex Other categories
     MinMax C|R|V|PIVVABCD
Achillea oxyloba ssp. schurii                   
Aconitum anthora                   
Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasum var. sibiricum                   
Allium ursinum                   
2432Anguis fragilis                   
Arvicola terrestris scherman                   
Asarum europaeum                   
5085Barbus barbus                   
6997Bufotes viridis                   
Cephalanthera rubra                   
2645Cervus elaphus    40  50           
2508Chondrostoma nasus                   
Coeloglossum viride                   
Corallorhiza trifida                   
1283Coronella austriaca                   
Dactylorhiza cordigera                   
Dactylorhiza sambucina                   
Dianthus carthusianorum                   
Dianthus spiculifolius                   
Drosera rotundifolia                   
Empetrum nigrum                   
Epipactis helleborine                   
Epipogium aphyllum                   
Euphorbia amygdaloides                   
1363Felis silvestris             
Fragaria vesca                   
Galium odoratum                   
Genista tinctoria                   
Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum                   
Gladiolus imbricatus                   
Goodyera repens                   
Gymnadenia conopsea                   
1026Helix pomatia                   
Hepatica transsilvanica                   
1203Hyla arborea                   
Hypericum richeri ssp. grisebachii                   
Leuciscus cephalus                   
Linum austriacum                   
Listera cordata                   
Listera ovata                   
Maianthemum bifolium                   
1357Martes martes    10  13           
Mercurialis perennis                   
1341Muscardinus avellanarius                   
1358Mustela putorius    10           
Myricaria germanica                   
Narcissus poeticus ssp. radiiflorus                   
1292Natrix tessellata                   
Neottia nidus-avis                   
Nigritella nigra                   
Nigritella nigra ssp. rubra                   
Ophioglossum vulgatum                   
Orchis coriophora                   
Orchis laxiflora                   
Orchis morio                   
Orchis ustulata                   
1197Pelobates fuscus                   
Phoxinus phoxinus                   
1256Podarcis muralis                   
Pteridium aquilinum                   
Pulsatilla alpina                   
1209Rana dalmatina                   
1213Rana temporaria                   
Ranunculus carpaticus                   
Rubus sulcatus                   
2351Salamandra salamandra                   
Salmo trutta fario                   
Scheuchzeria palustris                   
2607Sciurus vulgaris    10  20           
Silene nutans ssp. dubia                   
1109Thymallus thymallus                   
Vaccinium myrtillus                   
Vincetoxicum hirundinaria                   
2473Vipera berus                   
Vulpes vulpes    10  15           
  • Group: A = Amphibians, B = Birds, F = Fish, Fu = Fungi, I = Invertebrates, L = Lichens, M = Mammals, P = Plants, R = Reptiles
  • CODE: for Birds, Annex IV and V species the code as provided in the reference portal should be used in addition to the scientific name
  • S: in case that the data on species are sensitive and therefore have to be blocked for any public access enter: yes
  • NP: in case that a species is no longer present in the site enter: x (optional)
  • Unit: i = individuals, p = pairs or other units according to the standard list of population units and codes in accordance with Article 12 and 17 reporting, (see reference portal)
  • Cat.: Abundance categories: C = common, R = rare, V = very rare, P = present
  • Motivation categories: IV, V: Annex Species (Habitats Directive), A: National Red List data; B: Endemics; C: International Conventions; D: other reasons

4. SITE DESCRIPTION

Back to top

4.1 General site character

Habitat class % Cover
N060.16
N096.29
N140.62
N263.88
N168.23
N1737.69
N1943.13

Total Habitat Cover

100

Other Site Characteristics

Munii Pentelu constituie un masiv muntos de forma piramidala, situat în sud-estul Carpailor Orientali (în Carpaii de Curbura), între râurile Bâsca Mare (la vest) i Bâsca Mica (la est), fiind principala unitate a Munilor Buzaului. Impresioneaza îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajitile întinse i prin perspectiva extrem de larga pe care o ofera asupra Carpailor de Curbura. Astfel, în zilele cu vizibilitate buna, din culmea principala a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Munii Ciuca i Munii Vrancei. Vaile Bâsca Mare i Bâsca Mica, care separa masivul din cuprinsul Munilor Buzaului, au o desfaurare în general nord-sud i îmbraca aspecte diferite de la un sector la altul, în funcie de roca i structura. Altitudinea maxima este de 1.772 m în vârful Penteleu. Defriarile îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajitilor montane, alcatuite predominant din paiu rou, care au determinat o intensa activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Dragaica, târguri care în secolul XIX au coborât în câmpie, lânga oraul Buzau, unde se in i în prezent. Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcau (fli paleogen), denumire data de geologul Sava Athanasiu, strâns cutat uneori pâna la cute solzi, dar se remarca i câteva sinclinale i anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece peste creasta Cernatu-Penteleu i anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zisa are culoare cenuie, conine mult cuar, mica i un ciment calcaros. Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistena mai mare la eroziune a facut ca fizionomia interfluviilor sa degaje masivitate, iar vaile sa prezinte caractere specifice depresiunilor. De asemenea, pe lânga formaiunile de fli grezos (gresia de Tarcau), care sunt dominante, se mai întâlnesc intercalaii istoase (facies de Fusaru), marne i marno-calcare, fli bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlnete i în celelalte masive ale Munilor Buzaului, cu excepia Siriului, precum i în Munii Vrancei. Faciesurile de Fusaru i Kliwa se remarca prin existena unor orizonturi extrem de variate ca alcatuire i duritate. Gresiile, tari, galbui-albicioase, predominant silicioase, formeaza strate de 0,5-2 m grosime ce alterneaza cu formaiuni moi, friabile, uor de dislocat, reprezentate prin isturi disodilice, argile, etc. Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele având o direcie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o cadere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflecta atât în fizionomia generala a reliefului, cât mai ales în detaarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief aparute într-o regiune în care stratele cu roci dure alterneaza cu cele moi, datorita eroziunii apelor curgatoare i retragerii treptate a versanilor). Masivul Penteleu, cuprins între vaile Bâsca Mare i Bâsca Mica, reprezinta unitatea principala a Munilor Buzaului, atât prin altitudine (1.772 m) cât i prin faptul ca vârful sau piramidal se zarete, în zilele însorite de iarna, chiar din oraul Buzau. Este constituit dintr-o creasta centrala, care începe în sud, cu vârful Piciorul Caprei (1.520 m) i continua cu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) i Ciuliano (1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboara în trepte spre cele doua vai. De o parte i de alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung pâna la 1.400 m, dar coboara adesea i la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile Viforîtei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vârfuri se gasesc i mici lacuri: Lacul Rou i Lacul Negru. La obâria câtorva vai, cum ar fi apte Izvoare, se pot observa i circuri nivale incipiente. Vaile principale care dreneaza Masviul Penteleu sunt dirijate fie catre Bâsca Mare, fie catre Bâsca Mica i prezinta multe alunecari în poriunile în care traverseaza faciesul de Fusaru i îngustari la trecerea prin gresia de Tarcau. Spre prima se îndreapta Patacul, Bâsculia, Cernatul, Milea, iar catre Bâsca Mica: Valea Neagra, Paltinul, Brebu, apte Izvoare i Balescu. Majoritatea afluenilor dinspre Bâsca Mare reprezinta vai longitudinale faa de structura, pe când cei dinspre Bâsca Mica sunt vai transversale, cu unele adaptari locale longitudinale. Masivul Penteleu se gasete sub influena periodica a maselor de aer din nord-vest i nord-est. Proprietaile acestora, desfaurarea i configuraia principalelor culmi, vai i depresiuni duc la apariia unor deosebiri notabile în regimul parametrilor climatici atît pe verticala, cît i de la un sector la altul. Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4-60C (temperaturile medii anuale cele mai ridicate sunt în luna iulie, iar cele mai scazute în lunile ianuarie i februarie), prin gradienii termici verticali cu valori medii de 0,3-0,40/ 100m, prin precipitaii ce cresc cu altitudinea. Reeaua hidrografica din Munii Penteleu este tributara râurilor Bâsca Mare, în partea de vest i Bâsca Mica în partea de est. Bâsca Mare prezinta un bazin asimetric, cu cei mai importani aflueni (lungi de peste 10 km) situai pe clina vestica a Penteleului (Tamaoiu, Corâiu, Pârâul Porcului, Izvorul cu Ulii, Izvorul Calului, Bâsculia, Cernatu, Milea, Cursele Dogari). Dupa ce îi aduna izvoarele de sub vârful Lacaui i vârful Zârna, Bâsca Mare strabate Depresiunea Comandau, iar de la confluena cu Dârnaul i pâna la unirea cu Bâsca Mica, pe mai mult de 40 km, separa munii Penteleu de Podu Calului. Bâsca Mica primete numeroase pâraie ce coboara din Munii Penteleu, cu lungimi aproape egale (4-6 km), situate pe clina estica (Balescuu, Balescu Mare, Zanoaga, Izvorul Sarat, apte Izvoare, Ciuta Mare, Brebu, Pârâul Stânii, Paltinu, Neagra).Aluviunile în suspensie transportate de râurile din aceasta zona reflecta condiiile litologice existente i caracterul scurgerii în timpul anului. În aceasta regiune, aluviunile în suspensie sunt ceva mai ridicate în raport cu râurile care dreneaza formaiunile eruptive i metamorfice. Aici scurgerea specifica este de 1-1,5 t/ ha/ an (250-400 g pe m3 turbiditate). Referitor la lacuri, este de menionat ca lacurile naturale sunt cele mai numeroae. De asemenea, i lacurile formate între valurile de alunecare sunt destul de numeroase, datorita intensitaii i frecvenei alunecarilor de teren din bazin. Un astfel de exemplu este Lacul Negru din Munii Penteleu, aflat sub muchia Steghii la o altitudine de 1050 m, la ora actuala aflat într-o stare avansata de colmatare i eutrofizare. Sub culmea Penteleu, la nord-est de vârful principal, pe o treapta structurala situata la 1510 m, pe locul unui fost lac, s-a dezvoltat un tinov numit Lacul Rou, cu ochiuri de apa existente numai primavara. De asemenea, în numeroasele microdepresiuni de alunecare sau nivale, îndeosebi de pe Viforâta, Zanoaga i culmea Penteleu, primavara se menin ochiuri de apa circulare sau alungite, adânci pâna la 1 m. Solurile se compun din podzoluri humico-feriiluviale i soluri brune argilo-humice, iar în locurile acoperite cu pajiti apar solurile brune i brun acide de pajite. În Penteleu, influenele bioclimatice sunt deosebit de puternice în aria padurilor de conifere i a pajitilor secundare. Aici, umiditatea accentuata i temperaturile scazute fac ca descompunerea masei organice sa se realizeze mai greu, iar humusul rezultat sa aiba o puternica aciditate. Pe pantele accentuate se dezvolta solurile brune acide, pe când în locruile puin înclinate, care permit meninerea umezelii i chiar dezvoltarea de sfagnete, apar podzoluri de destrucie cu mult humus brut. Vegetaia naturala de pe solurile brune acide este reprezentata de paduri de molid, molid-brad i fag însoita de o vegetaie ierboasa acidofila. Cea mai mare parte a resturilor organice nu sunt descompuse complet, ele fiind acumulate sunb forma de humus brut. Textura solului este grosiera-mijlocie, nedifereniata pe profil. Fertilitatea este mai scazuta decât a solurilor din aceasta clasa (clasa cambisoluri), fiind utilizate în silvicultura i ca pajiti alpine. La altitudini mai mici (corespunzatoare padurilor de fag, fag i rainoase) intervine ca factor important i roca. Pe faciesul gresiei de Tarcau se dezvolta soluri brune i brune acide mezobazice, bogate în material scheletic cu un grad de podzolire argiloiluviala redus. Pe versanii nordici i ai vailor înguste, acidificarea este mai accentuata. Solurile brune acide mezobazice s-au format în principal pe roci precum conglomeratele, gresiile, depozitele de panta rezultate din dezagregarea i alterarea unor roci metamorfice bazice. S-au format sub paduri de gorun, fag-gorun, fag sau fag-rainoase i cu o bogata vegetaie ierboasa neacidifila. Textura acestui sol este de obicei mijlocie, nedifereniata pe profil, având proprietai hidro-fizice bune. Datorita acestor însuiri ele prezinta o fertilitate naturala buna, având folosine variate, precum plantaii cu pomi fructiferi. În general rocile pe care au evoluat aceste soluri sunt bogate în calciu sau alte elemente bazice. Faciesul de Kliwa, mult mai variat petrografic (menilite, disodile, gresii), permite dezvoltarea unei game mai largi de soluri podzolice, ce fac trecerea de la podzolul argilo-iluvial puternic pseudogleizat (menilite), la podzolul ferihumico-iluvial (pe gresia de Kliwa). Pe deluviile de alunecare se dezvolta soluri brune, în diferite grade de gleizare, iar în luncile râurilor principale (Bâsca Mare, Bâsca Rozilei), soluri aluviale. Pe bârnele structurale din Penteleu, Viforîta i în zona râpelor de desprindere a alunecarilor se individualizeaza litosoluri. În cazul litosolurilor, datorita prezenei rocii consolidate la suprafaa solificarea este slaba, formându-se un profil scurt. La aceste soluri nu se poate vorbi de structura i textura decât daca au orizontul superior mai bine reprezentat. Prezena rocii foarte aproape de suprafaa determina o capacitate redusa de înmagazinare a apei. Coninutul solului în humus este foarte sarac, pe ele fiind întâlnite pajiti cu productivitate slaba. Solurile brune feriiluviale sunt întâlnite în cadrul bazinului mijlociu-superior al Bâscelor (Bâsca Mica i Bâsca Mare) ocupând astfel mai mult de jumatate din suprafaa bazinului hidrografic. Este de altfel un tip de sol specific etajului montan superior, ce s-a format pe roci consolidate sau rezultate din acestea: conglomerate, gresii i pietriuri necalcaroase. În condiiile de climat umed i rece transformarea resturilor organice este anevoiaosa, formându-se puin humus. Ele au o textura grosiera-mijlocie, nedifereniata pe profil. Ele nu prezinta exces de apa, datorita drenajului extern foarte bun. Solurile au o fertilitate mica fiind folosite în silvicultura sau ca pajiti. Podzolurile se întâlnesc la altitudini mai mari decât solurile brun iliuviale, ele formându-se pe roci sinonime, tot în bazinul Bâscelor, dar pe cele mai mari înalimi, delimitând astfel zona cea mai înalta din acest bazin. Vegetaia care se formeaza pe acest tip de sol este cea specifica molidului, jneapanului sau pajitilor. Podzolurile au o textura variata, de cele mai multe ori mijlocie-grosiera, nedifereniata pe profil. Dei proprietaile fizice sunt puin favorabile, iar clima este foarte umeda, datorita drenajului foarte bun, nu prezinta exces de apa. Vegetaia natural poteniala a masivului Penteleu este cea forestiera, distingându-se urmatoarele unitaile zonale de vegetaie, difereniate dupa gradientul altitudinal: • etajul nemoral (al padurilor de foioase) cu urmatoarele subetaje: o subetajul padurilor de fag; o subetajul amestecurilor de fag cu rainoase. • etajul boreal al padurilor de molid. Prin defriarea padurilor din partea superioara a masivului, au luat natere pajiti secundare de Festuca rubra i de Nardus stricta, precum i tufariuri alpine de ienupar, Vaccinium myrtilus. Vegetaia intrazonala cuprinde asociaii de stâncarii i grohotiuri, de pâraie de munte, de mlatini, de lunca. Fondul de baza al florei din zona este compus din elemente europene i euroasiatice la care se adauga elemente boreale i submediteraneene. Din suprafaa totala a sitului de 11232.6 ha, cca. 10.665,3 ha (95%) sunt incluse în fondul forestier, dintre acestea 10.553,2 ha fiind reprezentate de paduri (94%). Diferenta de 112,1 ha o reprezinta alte folosine incluse în fondul forestier (drumuri forestiere, construcii silvice, terenuri destinate administraiei silvice, poieni pentru hrana vânatului, terenuri neproductive, etc.). Diferena de 567,3 ha (5%) este reprezentata de alte categorii de folosine ale terenului (vegetaie forestiera situata în afara fondului forestier, pajiti, drumuri tehnologice, etc). Trebuie menionat ca peste jumatate din aceasta suprafaa o constituie de asemenea paduri i pauni împadurite situate în afara fondului forestier (ex. Vf. Groapa, Vf. Ciulianos, Vf. Cuzinului, Vf. Crucea, stâna Tamaului, izvorul Porcului, Vf. Penteleu, Cernatu, Viforâta, etc.). ;

4.2 Quality and importance

Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin populaii optime sub aspectul densitaii, frecvenei în zona i al efectului lor regulator în populaiile prazilor (artiodactile i pasari) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populaiilor celor trei specii de carnivore mari, aflai pe versani diferii, înca pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolarii i consangvinizarii unor eventuale populaii prea mici.;

4.3 Threats, pressures and activities with impacts on the site

The most important impacts and activities with high effect on the site

Negative Impacts
RankThreats and pressures [code]Pollution (optional) [code]inside/outside [i|o|b]
LA02NO
LA07NO
MB02.02NI
MB02.02NO
MJ01NI
MJ01NO
LF01NI
LF03.02NI
HF03.02.03NI
MF04.01NI
LC01.01.01NI
MC01.01.02NI
LE02NO
ME03.01NI
LD01.02NO
LG05NO
HL03NI
LL10NI
Positive Impacts
RankActivities, management [code]Pollution (optional) [code]inside/outside [i|o|b]
HBNI
MB01.01NO
MA05.02NI

Rank: H = high, M = medium, L = low
Pollution: N = Nitrogen input, P = Phosphor/Phosphate input, A = Acid input/acidification,
T = toxic inorganic chemicals, O = toxic organic chemicals, X = Mixed pollutions
i = inside, o = outside, b = both

4.5 Documentation

R. Mo (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braov), P. Nechifor-Morar (Garda Naionala de Mediu), R. Jurj (Fundaia Carpai), A.V. Indreica (Facultatea de Silvicultura i Exploatari Forestiere – Braov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru constituirea unei reele ecologice funcionale între Munii Apuseni i Carpaii Meridionali, 2010; Ramon Jurj (Fundaia Carpai) - Comunicari personale, 2010; Radu Mo (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Naionala de Mediu) - Evaluari în teren, 2010; ICAS Braov, Distribuia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vânatoare, 2009; ICAS Braov - Studiul privind estimarea populaiilor de carnivore mari i pisica salbatica din România, 2006 – 2010; Bibliografie reele ecologice pentru carnivorele mari: V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains; Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants, Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Braov, Romania; J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2); A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei reele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabila: ghid practic. Editura Silvica;Bocaiu N. 1971. Flora i vegetaia munilor arcu, Godeanu i Cernei. Bucureti: Edit. Acad. Române, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab. Documentatie specifica: Documentatie habitate: {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4060)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4070)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6150)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6170)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6430)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4080)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7220)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9130)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9180)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91K0)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91M0)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9410)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(4080)};{Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)}; {Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9150)}; {fara sursa(3220)};{Boscaiu Nicolae, Teza Doctorat(6150)};{fara sursa(6230)};{Iovu Biris com. pers.(91L0)}; Documentatie specii :    {Rezultatele proiectului POS Mediu: „Elaborarea seturilor de masuri de management, la nivel naional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra i Mustela lutreola”, cod proiect SMIS-CSNR 36515, Contract de finantare nr.128261/01.03.2012(1355)}; {Baza de date INCDDD-Tulcea(4122)};  {Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(5261)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6145)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6927)};{Eionet Data Dictionary (http://dd.eionet.europa.eu/)(6965)}; {Proiectul LIFE 14NAT/NL/000987 - ”Aciuni urgente pentru refacerea populaiilor de zimbri în România”(2647)}; {Negus S., com. pers.(1352)};{Negus S., com. pers.(1361)}; {Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis Abstract(4046)}; {O. Ionescu 1993 Zimbrul o legenda vie, Vanatorul si Pescarul Roman, 6 (2) Ghe. Colt 1996 Zimbrul, Vanatorul si Pescarul Roman, 9 (1) Ghe. Colt 1998 Zimbrul singuratic, Vanatorul si Pescarul Roman, 1 (1) Ghe. Colt 2004 În ograda zimbrului, Vânatorul Român, 11 (1) S. Geacu, F. Roth 2009 Rezervtia de zimbri de la Acris - Vama Buzaului (jud. Brasov), Vânatorul si Pescarul Român, 11 (2)(2647)}; Documentatie de compilare: Structura de baza SQL server: Sorin Andrei - ROSA, Grigoras Ion -INCDD.

5. SITE PROTECTION STATUS

Back to top

5.1 Designation types at national and regional level:

Code Cover [%]
B100.00

5.3 Site designation (optional)

• Ordinul ministrului mediului ?i dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importan?a comunitara, ca parte integranta a re?elei ecologice europene Natura 2000 în România

6. SITE MANAGEMENT

Back to top

6.1 Body(ies) responsible for the site management:

Organisation:Administratia Parcului Natural Portile de Fier
Address:
Email:parc@drobeta.rosilva.ro

6.2 Management Plan(s):

An actual management plan does exist:

X
Yes Name: Planul de management al Parcului Natural Por?ile de Fier
Link: http://ananp.gov.ro/pm-sci-uri-ninja-tables-id22225/

No, but in preparation
No

6.3 Conservation measures (optional)

Obiectivele si masurile de conservare se regasesc în planul de management aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 1048/2013 pentru aprobarea Planului de management si a Regulamentului Parcului Natural Portile de Fier

 

7. MAP OF THE SITE

Back to top
INSPIRE ID:ROSCI0190
Map delivered as PDF in electronic format (optional)
Yes
X
No

SITE DISPLAY