Situl este situat în partea de S-V a Transilvaniei și se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul apartinand la doua judete: Alba și Sibiu. Teritoriul SCI-ului apartinand judetului Alba este situat la limita Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpatilor Interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului colinar al Apoldului. Din punct de vedere geologic, în această zonă se găsesc depozite din Cretacicul Inferior și Superior, Neogen și Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile si pietrisuri). Fundamentul geologic este cristalin, reprezentat de roci metamorfice, pe care se evidențiază mai multe cicluri de depozitare. Ciclul paleogen a rezultat în existența argilelor roșii și verzi, pietrișuri bogate în cuarțite, gresii roșii sau vărgate, nisipuri. Ciclul egerian-eggenburghian este reprezentat de marno-argile cu intercalații de gresii, nisipuri sau pietrișuri. Ciclul badenian este reprezentat de o mare diversitate de roci, cu straturi de cărbuni și unele fosile caracteristice. sarmațianul ocupă suprafețe reduse. Panonianul ocupă cea mai mare suprafață, fiind reprezentat de depozite pliocenice și ponțiene: marne cenușii, negricioase, feruginoase, argile șistoase ori detritusuri (nisipuri cuarțoase albe, nisipuri micacee, pietrișuri în alternanță cu marne și argile. Solurile sunt foarte diverse: brune și brune-podzolite, cernoziomurim levigate, intra- și azonale (pseudorendzine), soluri negre de fâneață umedă, regosoluri etc. Situl prezintă un microrelief deosebit de vertical rezultat în urma proceselor de eroziune diferențială, tasare și prăbușire, sculptat în formațiuni vechi, acvitaniene (miocen inferior), foarte slab cimentate, care dau peisajului un aspect spectaculos. Principalele cursuri de apa din zona sunt: Secasul Tarnavei si Secasul Sebesului. Zona SCI-ului apartinand judetului Sibiu ocupa partea sud-estica a Podisului Secaselor. Din punct de vedere geologic, teritoriul se incadreaza in zona deluroasa aparand pietrisuri, nisipuri, calcare, gresii. Principalele cursuri de apa sunt Rosia de Secas, Visa, Sangatin. Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k. Situl, cu o suprafata de 4861 ha de padure, se afla cuprins intre 230m si 730m altitudine, in etajele: - deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete, - deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal, - deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acetora). Padurile detin in jur de 71% din sit, restul fiind detinut de pajisti. Vegetația Podisului Secașelor este puternic antropizată, constatându-se stepizarea acesteia. Este puternic mozaicată, fiind reprezentată de păduri (cca. 11,8%), tufărișuri, zăvoaie, pajiști (33,1%) ca pășuni (70%) și fânațuri (30%), vegetație ruderală și segetală, acvatică și palustră. Expoziția sudică a versantului drept al Văii Secașului Mare, pe care se află rezervația, afavorizat dezvoltarea vegetației cu specii xerofile și xeromezofile rare, dintre care amintim speciile, Dianthus serotinus și Ephedra distachya. La baza abruptului se găsește un trup de pădure xerotermofilă dominată de tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) și tei pucios (Tilia cordata).; |