| Sursa: APM-BV Ioanițescu A Aug 8 2006 11:31AM : Importanța ariei naturale protejate se datorează în primul rând populațiilor de păsări sălbatice și habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol și critic amenințate, conform Directivei Păsări, Convenției de la Berna si Bonn, Statutului European de Amenințare (European Threat Status), categoriei SPEC. Dintre acestea, de primă importanță sunt speciile de păsări cuibăritoare, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea, Aythya nyroca, Crex crex, Porzana porzana, Porzana parva etc., dar și speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele care anual sunt prezente aici in număr apreciabil, precum: Casmerodius albus – 70 indivizi în unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra reprezintă peste 4-5 % din populația central – europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra – peste 40 – 50 indivizi poposesc aici în perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de până la 30 – 35 exemplare (cifra reprezintă cca. 2 – 3 % din populația central – europeană care trece în migrație spre sudul Europei). De asemenea, există și alte specii de păsări care poposesc aici cu populații mari, cele mai mari înregistrate vreodată în Transilvania, precum: Egretta garzetta, Anser albifrons, Tadorna tadorna etc. În perioadele de migrație (toamna si primăvara) populația totală a păsărilor acvatice depășește 20 000 de exemplare anual, zona fiind singura care adăpostește asemenea densități de păsări din sud – estul Transilvaniei și una din cele mai importante din Transilvania și din interiorul lanțului Carpatic. Peste Depresiunea Bârsei, din care face parte și situl respectiv trece un drum de migrație important și cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de migrație face legătura între drumul transilvănean ce trece pe direcție NV – SE peste Câmpia Transilvaniei și calea ce traversează Munții Carpați spre sudul tarii. Dintre speciile cele mai importante care trec pe acest drum se enumară: Casmerodius albus și Ciconia nigra. Complexul Piscicol Dumbrăvița reprezintă în acest sens un punct de maximă concetrare pentru păsările acvatice, ce devine punct obligat de staționare si hrănire pentru o mare parte a populațiilor ce traversează Carpații spre și dinspre locurile de cuibărit ale Europei. Pe lângă speciile de păsări din Directiva Păsări, anexa I și din Convenția Berna și Bonn sau având diverse categorii de amenințare, există și alte specii de păsări care au populații numeroase în zonă, precum diverse specii ale genului Acrocephalus sau Locustella (păsări adaptate zonelor umede, mai ales stufărișurilor și altor tipuri de vegetație emersă), prezente în zeci sau sute de perechi, fapt ce demonstrează din nou importanța deosebită a acestor tipuri de habitate pentru păsările zonei. Bogăția în specii de păsări a zonei se datorează calității și importanței habitatelor, locurilor de cuibărit, hrănire și odihnă. Principalele habitate care prezintă o mare importanță pentru speciile de păsări enumerate, sunt: stufărișul (reprezentat mai ales de suprafețe uniforme de Phragmites australis), păpurișul (asociații vegetale unde predomină Typha spp.), mlaștinile cu Carex spp. și alte specii, fânețele umede și alte suprafețe de asociații vegetale inundate temporar, porțiunile cu apă mică și nămolul apărut după vidarea parțială sau totală a eleșteelor, frecventate îndeosebi în pasaj de numeroase specii de păsări, ca: stârci, egrete, berze, limicole / păsări de țărm, pescăruși etc. În acest fel, managementul piscicol în care este cuprinsă acțiunea de vidare a eleșteelor pentru recoltarea peștilor toamna și uneori primăvara și vara reprezintă o practică esențială pentru atragerea și menținerea acestor populații de păsări. ; |